Picatura in imensitate

PRAG ALBASTRU G.M.
iubirea e o fată dezmăţată
şi-a lăsat pudoarea la garderobă
în sufletul meu
fluturii prinşi în ace cu gămălii
se zbat ca o ultimă pedeapsă
inima aleargă de-aiurea pîndind primăvara
smulge ramurile vicleniei şi răutăţii
crescute in pămîntul ei
se spală pe mîini şi se aşază pe pragul ierbii albastre
ca-n faţa unei rugăciuni
şi-apoi imi şopteşte
că-n viaţă singurul lucru curgător e PLECAREA !

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

CARARI G.M.

copacii îmbătrînesc
cu degetele-infipte-n cer
si geruri le-apasă umerii
carnea,
altădată stransă-n cercuri
se scutură odată cu frunzele
si cantă frumuseţea secantelor
cuiburile rătăcesc prin crengi
iar securi ruginesc in coaja nespartă
sîngele pămantului
scris in praful cu miros de pîine nouă
se călătoreste odată cu norii.

bătrînii cu pleoape uscate
coji în cercuri de timp
cern cărări pe trepte de cer
timpul se lasă-n genunchi
oftează adanc
iar clipa
se-nchide-n grăunte
rătăcind vama clepsidrei.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

văd sub pleoape şi în frunze
gîndul tău care iese pe ascuns din
zidurile crăpate ale tăcerii
a venit şi suferinţa ei
cînd gura se usucă
şi buzele se lipesc pe cer.

privirea mi-e dusă după o pădure de tei
din care picură cald căutarea
dincolo de bine şi de rău
eşti tu, tată
absenţa ta nu e blîndă
tăcerea e iubire amară
tîrziu am găsit însemnările tale
pe inima suspendată din camera mea.

să nu scoţi nici un suspin..

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

VIATA IN RATE G.M.
noaptea scapă din copcile cerului

timpul mă strînge de gît
mi-a înflorit o garoafă de sînge putred
cu petale sfîrtecate
viaţa se împedică de rădăcinile nesmulse
laşă
în rate.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

LILI G.M.

pe cer baloane colorate

toate ajung în văzduh si jocul de a scoala

de a nu te supăra frate

nu mai stau in cinematograful de pe strada mea.


lili,lili vreau corn cu ciocolată stiu ca auzi


nu mai poti vorbi

zimbeste ,azi e cursul festiv.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

IMBRATISARE G.M.

rîndunica trăieşte sub acelaşi acoperiş cu oamenii
se teme de ei şi de Dumnezeu
tot timpul e în zbor şerpuit
ca să-şi şteargă adresa
sub cer e mai puţin statornică şi îi loveşte ochiul
e prinsa între eter si pămînt
nu se zbate ca noi
în lumea prea strîmtă a coliviei pămîntului.

ne uităm în dragoste ca doi bolnavi
ce-şi îmbrăţişează durerile
ce prind aripi.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

MAINE G.M.



m-aţi înfăşurat în răutatea ce vă prisoseşte
pupă ce-aşteaptă căldura
unei redeşteptări
departe de frigul ce vă-nconjoară

din vise cleioase
ridic aripi de lumină
ce mă vor scoate din coaja asta seacă

zborul meu scrie curcubeie de cuvinte
rouă pe cerul fără nori
ca o lentilă

poate că într-o altă viaţă
n-o să mă mai ascund în spatele ochelarilor
şi-o să am timp de-un ceai cu lămâie
la o şuetă despre...

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

VIS



am făcut cunoştinţă cu domnul fără dinţi
degetele albe frămînta nisipul
nu am migrene
de ce mă legaţi?
cîrpa de curăţit necazuri
pluteşte în apa galbenă
porţile pleoapelor încremenesc
lumina trece spre camera viselor
închid în inimă cugetarea
sunt prizoniera nisipului greu
plec în adînc
mă despart de cei dragi
ei care mi au sădit curaj
şi flori în pămîntul inimii mele.

a nins cu albastru dincolo de lume.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

TABLOU DOMESTIC

de fiecare dată,
Moş Nicolae se ascundea sub barba bunicului
şi de acolo povestea câte în luna şi-n stele
seara după ce scrumea
două ori poate trei ţigări răsucite
atât cât să mai ardă din cuvântările de partid
seara, căci ziua n-avea timp de poveşti
avea doar două mâini de aur, un creion rătăcit pe după ureche
şi limba albastră, de la-ntăritul inscrisurilor
aşa ştia el şi să scoată din carnea lemnului
case
pe prispa cărora soarele şi luna îşi dădeau mâna
binecuvântând naşterile şi-mplinirile
iar stele curgeau din dantela şi-mpletitura cerdacului

dumineca, după slujbă,
mergeam la cumparativă să ascultăm sărăcia
el îşi lua tainul de tiutiun şi hârtia de ziar
iar mie îmi oferea
pătratul dulce al biscuiţilor cu marginea zimţată
şi duminica avea gust de amintire
rătăcită pe uliţele satului

bunica Ileana, împărăteasa bătăturii
ne primea în sala ei de judecată şi ne aşeza în jurul tronului de domnie
iar la mijloc, printre castroane, aşteptau smeriţi pârâţii:
o mămăligă zgârcioabă, ce-adunase tot aurul
şi-un pui răzvrătit
răpus în luptă cu dogoarea focului
pe care n-a reuşit să-l dovedească

aş fi vrut să vă mai povestesc şi despre innuntirea
albului lapte cu galbena mămăliguţă
dar poate că...
e mai bine să...

















[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Trei prieteni stau de vorbă la o bere. Din vorbă în vorbă ajung să discute despre soţii şi "performanţele" lor la volan.

Primul zice supărat:
— Nevastă-mea a început şcoala de o săptămână şi de atunci se trezeşte în fiecare noapte, pune mâna pe "schimbătorul de vieze" şi verifică din cinci în cinci minute dacă este la "punctul mort", de nu pot să dorm toată noaptea.

Al doilea zice şi el, negru de supărare:
— Asta nu-i nimic! A mea are deja două săptămâni de şcoală şi în fiecare noapte pune mâna pe "schimbătorul de viteze" şi începe: "A-ntâia, a doua, a treia, a patra". La marşarier trage de "schimbător" în sus, de-mi ies ochii din cap!

Al treilea, dărâmat rău de tot, se uită la ei şi le zice:
— Sunteţi mici copii! A mea are deja permis, şi-a luat şi maşină şi de atunci, în fiecare noapte, pe la ora trei, se întoarce cu curul la mine şi zice: "Plinul, te rog! Şi scutur-o bine la sfârşit, să nu se prelingă pe caroserie!"

Suflet peregrin prin pustiite locuri
Ard in tine sacre,nestiute focuri,
Toti te vad cu ura,
Verticalitatea-ti scurta si fragila.

Suflet peregrin,ti-a ramas in sita
Aurul,nisipul insa ca ispita
Vintul ti-l arunca-n valuri inapoi,
Ti-or spala privirea numai triste ploi.

Ce ti-a mai ramas
Diamante-n suflet
Si tristete-n glas
Si ca raul lumii
Sa nu te-nfioare
Te prefa-n Colibri
Ascunsa-ntr-o floare.

Iubirea este sfinta
O blana de hermina sa te-nfasori in ea,
Norul fara tinta
Din care blind cad picaturi.

Ma zbat intre abis si soare,
Din caledar m-ai socotit o fila
M-ai rasfoit incit,
Mi-e sufletul zdrobit
Dar n-am murit.



Un tipat lovea lumina
Iar roua zimbea fericita.



N-ai sa cunosti
Ce mi-ar fi fost iubirea
Fiindca din fasa i-ai ucis destinul,
Ca un potop te-o urmari blestemul
C-ai pingarit
Si piinea mea si vinul.

mă învelesc în copilărie
creioanele cu mină hb îşi fac loc pe guma
în două culori
caietele îmbrăcate în hîrtie
mi le-a liniat mama
şi-a încruntat sprîncenele
săraca nu mai vede bine
pe dormeză visez ...

cerul e turtă dulce
copiii muşcă
li se încreţesc feţele de plăcere
negustorii de îngheţată se întrec cu cei
care au vată pe băţ
castanele sunt fierbinţi şi bune.

asemenea vis nu am mai avut
doar iarna
-mami,mami ninge cu găini.

In fata ochilor
Se revarsa cerul
In cupe de curcubeu.
Viata e cruda
Cu cei ce beau
Din cupa adevarului.
Ce fericita e floarea de colt
Singura,
In imparatia stincilor!
Ce tulbure curge izvorul
Existentei.
Aduceti-ne ingeri
De dincolo de soare,
Griul incoltit
Caci poate atunci
va fi piinea
Mai buna.

Ma intreb de-ai meritat
Sa-ti scriu vreodata
-Risipa de hirtie si penel,
De versuri adunate laolalta,
De dulci culori topite-ntr-un pastel?
Ma intreb de ce in sufletul meu inca
O alta muza nu s-a mai nascut,
De ce te simt izvor de poezie
Acum cind idealul mi-e pierdut?

Iubirea-n versuri calde sa ti-o-nchin,
Cind tu in loc de apa si de paine
Mi-ai dat pelin si cupe de venin?

Din lacrimile pruncului in fasa
Au izvorit fintinile-n cimpii,
Iar glasul si privirea lui
M-au adapat in noptile pustii,
Cind morile sedeau tacute
In dosul plopilor de linga iazuri
Si adormeau pe cer stelele toate,
Ca zinele mistificate-n doruri.
Ce bucurie-n zorii diminetii
Cind soarele isi lumineaza fiii!
Rasare-un fir de iarba la troite
Si ciocirlia zboara in inalturi.

Tatalui meu, cu dragostea ce i-a voi purta mereu in suflet.

de fiecare dată,
Moş Nicolae se ascundea sub barba bunicului
şi de acolo povestea câte în luna şi-n stele
seara după ce scrumea
două ori poate trei ţigări răsucite
atât cât să mai ardă din cuvântările de partid
seara, căci ziua n-avea timp de poveşti
avea doar două mâini de aur, un creion rătăcit pe după ureche
şi limba albastră, de la-ntăritul inscrisurilor
aşa ştia el şi să scoată din carnea lemnului
case
pe prispa cărora soarele şi luna îşi dădeau mâna
binecuvântând naşterile şi-mplinirile
iar stele curgeau din dantela şi-mpletitura cerdacului

dumineca, după slujbă,
mergeam la cumparativă să ascultăm sărăcia
el îşi lua tainul de tiutiun şi hârtia de ziar
iar mie îmi oferea
pătratul dulce al biscuiţilor cu marginea zimţată
şi duminica avea gust de amintire
rătăcită pe uliţele satului

bunica Ileana, împărăteasa bătăturii
ne primea în sala ei de judecată şi ne aşeza în jurul tronului de domnie
iar la mijloc, printre castroane, aşteptau smeriţi pârâţii:
o mămăligă zgârcioabă, ce-adunase tot aurul
şi-un pui răzvrătit
răpus în luptă cu dogoarea focului
pe care n-a reuşit să-l dovedească

aş fi vrut să vă mai povestesc şi despre innuntirea
albului lapte cu galbena mămăliguţă
dar poate că...
e mai bine să...

Sunt Pasarea Spin
Si dragostea
Imi freamata in vine
Iar cintul meu frumos
Acum in ceasul mortii,
Ceasul de pe urma,
Ti-l inchin,
Doar tie ti-l inchin.
Cu aripi de m-as fi nascut
Atit de greu n-as fi cazut.
Citesc aievea printre stele
Sensul singuratatii mele
o sageata m-a strapuns
Si durerea s-a prelins.
In cele patru zari
Si dincolo de cercul polar
Unde m-asteapta
Noaptea boreala.

Pentru cei ce se iubesc timpul rămîne îngheţat chiar dacă vanitatea îi despart.
E foarte greu pentru mine vraci infailibil,care tămăduieşte rănile sufletului fără nici în leac să plec steagul în faţa mîndriei.
Marile dureri nu dor de la început deschid o rană ce nu se mai vindecă niciodată gîndurile se prefac în plumb.

Se încheie un capitol din viaţă mea,strălucitor de fericire şi întunecat de furtună.
De ce nu pot ierta o mică slăbiciune?
Sunt pietrificata de durere.
Am ajuns la treizeci de ani să ţin itnr-o mînă trecutul şi în cealaltă viitorul.
Nu pot uită trecutul tu erai două fiinţe,pe lumina inocent şi rafinat,în discuţii cistigai repede intiietatea fără ostentaţie,o cultură care îţi întrecea vîrsta.
Pe întuneric erai pasional ca un clocot fierbinte de lavă.
Priveam viaţa prin lentile care măreau realitaea.
Am trecut prin fericire toate drumurile noastre duceau spre ea
Dar năpasta m-a pîndit din leagăn,am rămas fără părinţi şi m-am agăţat de gîtul tău că o eşarfă.
Amîndoi aveam cîte un nebun în sufletul nostru dar ei sfarmă temniţa ca să iese afară.
Într-o zi ţi-am spus:
-În cîteva ore vom muri,hai să ne trăim viaţă pînă la adînci batrineti.
-Lizica ce-i ţi-e rău?
Ţi-ai dat seamă că traiam din amintirea tatălui meu.
- Nu te bucuri că n-am murit ?întreb sfioasă,vreau sati curg prin vene să nu poţi respira decît prin mine,mi-am dat seama că e iubire absolută.

Revenind în Craiova din frumoasa excursie ai hotărît că poţi trăi fără mine,nu te-ai gîndit o clipă că s-ar putea să fiu însărcinată.
Aceast bilet m-a lovit că un taifun care-mi devastase sufletul pe dinăuntru.

Cînd ai aflat era tardiv,m-aş fi măritat cu orcine dar nu cu ţine.
Ne-am căsătorit într-o biserică mică fără fast.
Din nefericire la cinci luni am căzut pe scări şi am pierdut copilul.
De atuci am dus o viaţă vegetativă ca o plantă.

-Lizica ce să fac să nu mai fii aşa tristă ,lasă că o să facem altul.
Nimeni şi nimic nu mă poate opri să mă răzbun să cer divorţul,eram o femeie ,care nu putea uita trădarea ta aşa că am intentat divorţul.
-Mihai plec azi îi spun triumfătoare plec în alt oraş poate îmi refac viaţa nu mai putem locui împreună.
Vestea te-a lovot de moarte tu care suceai minţile oricărei femei.
-Lizica dar nu pot trăi fără tine îi spun plîngînd.

Eu mi-am luat bagajele m-am suit în taxi,stăpînă pe mine şi am plecat într-un oraş necunoscut la Adjud.
Oamenii m-au primit prietenoşi am predat franceză şi engleză,
paranteză rămîne deschisă nu ştiu ce se va intimla cu viaţa mea.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

m-aţi înfăşurat în răutatea ce vă prisoseşte

pupă ce-aşteaptă căldura

unei redeşteptări

departe de frigul ce vă-nconjoară


din vise cleioase

ridic aripi de lumină

ce mă vor scoate din coaja asta seacă


zborul meu scrie curcubeie de cuvinte

rouă pe cerul fără nori

ca o lentilă


poate că într-o altă viaţă

n-o să mă mai ascund în spatele ochelarilor

şi-o să am timp de-un ceai cu lămâie

la o şuetă despre...

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

te tin in palma mea
cu teama
caldura ei te va
topi

in mine lumea-i
vie
m-as transforma in
iarba
cu unduiri vulgare
as transforma lacrimile
pamintului
in roua
ca ridurile cerului
sa se spele cu ea

luna sa aprinda
candela
Carul Mic sa
faca rotocoale
ca fumul
unui trabuc fin.

Iti mai aduci aminte?
zilnic treceam pasarela
urcam pana-n lucarna cerului
ne reda pămîntului purificaţi
senzaţia că am murit
cindva,undeva, staruie.

o lacrimă se desprinde
ofranda celui ce aduce inima
de la alt om
azi plouă cu împăcare
peste blestemul iubirii ce-o port
durerea mi-a strîmbat sîngele
cu toate ca-n zaţul cafelei nu era scris
orice operaţie are imperfecţiuni
dar unele ucid carnea trupului
si suflarea.

sufletul
flutura-n bataia vîntului
albindu-se
iartă-mă
dar pune siguranţa la uşă.


[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Cred ca nu exista vreo poezie de-a ta,Geta in care sa nu ma minuneze intelesul ascuns al unor versuri...Tot inainte! Metafore superbe!

radiance a scris:Cred ca nu exista vreo poezie de-a ta,Geta in care sa nu ma minuneze intelesul ascuns al unor versuri...Tot inainte! Metafore superbe!

Multumesc frumos:)

Mi-ai intrat in singe
Si mi l-ai dat pe-al tau
Plin de venin si ura
Sper sa ma scap de el.
Il voi goli pina la utima picatura
Si voi renaste din propria-mi faptura.
Lumina-mi da putere
Si numai simt durere.
Cind acul imi e-nfipt si-n inima
Perfuzia e gata,
Iar eu acum sunt alta.
Roua unei flori.
Un dor.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]