Despre poporul roman, in prezent

In antichitate tracii erau un popor mare si locuiau pe un teritoriu
intins. Neuniti, dezbinati de neintelegerile dintre ei, au fost pana la
urma infranti de alte popoare si neamul lor, s-a risipit, putin cate putin, cat a mai ramas.

Dacii erau cei mai drepti si mai viteji dintre traci. Grecii ii numeau geti si au intemeiat cu ei un
comert infloritor, prin niste colonii-cetati pe litoralul Marii Negre.
Dacia era bogata, romanii au cucerit-o, salvand Imperiul Roman de la un colaps financiar.

Dacia Felix, provincie romana pana la retragerea aureliana, este teritoriul unde s-a format poporul roman,
prin asimilarea dacilor de catre colonistii romani.

Noi, urmasii , ne desemnam pentru a ne preciza zona de obarsie drept munteni, moldoveni, banateni, ardeleni, dobrogeni, olteni, maramureseni, bucovineni.

Pentru acestia toti - suma poporului roman de astazi, dezbinarea - aceasta fatalitate, lucreaza in continuare, noi fiind din ce in ce mai neuniti intre noi. Istoricul nostru Giurescu, a numit aceasta fatalitate, blestemul tracic.

sa zicem, inca nu avem istorie, ca in prezent am avea dezbinarea ... ato-ista, cea inter sa se fi fumat de 20 ani...
si acum ca si in trecut , baciul ungurean si cu cel vrancean, plus cel banatean, plus cel moldovean, plus noi toti , suntem dezbinati intre noi, sa moara capra vecinului ca asa e. De ce ? Sa cercetam aceste legi [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
ca esti roman de le intelegi, mai Andi , mai... (parafraze multiple)

La un an cu FMI, mai saraci si plini de datorii

După un an de acord cu Fondul Monetar, România are cu aproape 250.000 mai mulţi şomeri şi datorii ce vor apăsa pe umărul plătitorilor de taxe. FMI ne-a dat banii, iar noi i-am folosit pentru pensii şi salarii. Nicio investiţie şi nimic care să ne scoată din recesiune. Pentru asta vom plăti tot mai scump în următorii ani.

În urmă cu un an, Fondul Monetar Internaţional vira României prima tranşă din împrumut, în valoare de 4,9 miliarde de euro. Întreaga sumă a fost direcţionată către Banca Naţională a României.La scurt timp, intra în Trezoreria statului şi prima tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană, Banca Mondială şi ceilalţi finanţatori externi. De atunci, deşi cu unele amânări în ultimul trimestru din 2009, România a mai primit încă 3,45 miliarde de euro.

Pensii şi salarii

Ce a făcut statul cu banii de la FMI şi cum i-a gestionat pentru ieşirea din criză? „Nu pot să spun dacă aceşti bani au folosit la ceva pentru că nu se vede niciun rezultat", spune analistul Ilie Şerbănescu. El susţine că banii de la finanţatorii externi au ajuns într-o formă sau alta în băncile cu capital străin din România, statul neavând prea mult spaţiu de manevră.

Finanţele s-au împrumutat la bănci şi au avut de rambursat, pe lângă creditul propriu-zis, şi dobânda. În rest, s-au plătit pensii şi salarii bugetarilor. Investiţiile au fost uitate. Doar 0,5% din totalul cheltuielilor raportate la finele primului trimestru erau de capital, respectiv 2,45 miliarde de lei.

Mai mult, reducerea cheltuielilor bugetare, restructurarea aparatului administrativ şi scăderea arieratelor (datorii ale statului către firme), recomandări ale Fondului, au rămas la stadiul de promisiuni.

Tot în recesiune

După un an de la virarea primei tranşe de la FMI, România este tot în recesiune. Dacă la începutul anului mulţi guvernanţi, dar şi analişti vedeau o evoluţie pozitivă a Produsului Intern Brut (PIB) în primul trimestru, acum, nimeni nu se mai încumetă să facă astfel de afirmaţii.

Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, a declarat recent că o creştere negativă a PIB în acest an este unul dintre rezultatele analizei cu FMI

Rata şomajului îşi continuă creşterea, până la 8,36% în martie, numărul de români fără un loc de muncă ajungând la 765.285. Şi preţurile bunurilor de consum au crescut, chiar dacă într-un ritm mai temperat, de 4,2% în martie.

Programe ineficiente

Promisiunea Guvernului, de la începutul lui 2009, că va concedia 140.000 de bugetari nu a fost onorată. De atunci, doar 23.470 de angajaţi la stat au devenit şomeri. În ceea ce priveşte datoriile pe care statul le are către firme, reducerea lor a fost amânată şi iar amânată. Iar programele guvernamentale, cum sunt „Prima Casă" şi „Rabla" nu au mişcat deloc economia.

Aproape 13.000 de români şi-au cumpărat case prin credite garantate de stat, dar cele mai multe au fost construite înainte de 2008, astfel că piaţa construcţiilor nu a fost ajutată aşa cum s-a dorit iniţial. În plus, programul „Rabla" a generat bişniţa cu vouchere, mulţi casându-şi maşina, dar foarte puţini cumpărându-şi una nouă.

După toate aceste pseudomăsuri, România este tot în recesiune, cu un deficit bugetar greu de stăvilit şi cu o datorie publică în continuă creştere. Datoriile statului au urcat de la 21,88% din PIB în februarie 2009 la 28,77% în aceeaşi lună a anului curent.

Sursa :
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]