AcasaTraditii romanesti
+2
ABBA
little light
6 participanți
Pagina 1 din 1
Traditii romanesti
Scris de little light Lun 15 Feb 2010, 10:12 am
Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii!
Cand se serbeaza Dragobetele?
Pe vremuri, in preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii tineau sau faceau Dragobetele (Ziua Indragostitilor, Cap de primavara, Logodnicul Pasarilor). Probabil ca luna februarie era considerata luna de primavara, iar ziua de 24 era inceputul anului agricol (uneori ziua iesirii ursului din barlog). Este momentul in care natura se trezeste, pasarile isi cauta cuiburi, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea.
Cine este Dragobetele?
Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un "nas cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi.
Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc "pasare" insemnand chiar "mesaj al cerului".
Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii...
Ce traditii sunt de Dragobete?
Inainte de vreme pretutindeni prin sate se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!".
Credinta populara româneasca spune ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli tot anul. Asadar: dimineata, imbracati in cele mai bune haine, tinerii se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase(folosite pentru descantece de dragoste), daca vremea era urata se adunau la unii dintre ei acasa si se tineau de jocuri si de povesti.
De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii faceau fratii de sange.
In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor") si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie.
La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor. Sarutul era logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau inaintea logodnelor adevarate.
Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu, danseaza, canta, se simte bine fiindca se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului.
Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa fie dragastoase tot anul si mai aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la Dragobete. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.
Pentru toti, sarbatoarea dragostei era socotita una de bun augur pentru treburile marunte, nu si pentru cele mari. Deoarece se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat decat ceilalti, in ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase, doar isi faceau curatenie prin case. Cele care lucrau erau fetele indraznete care chiar isi doreau sa fie "pedepsite" de Dragobete. Chiar daca mai "pedepsea" femeile, se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor, tinerilor in general, putand fi socotit un veritabil Cupidon romanesc.
Cand se serbeaza Dragobetele?
Pe vremuri, in preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii tineau sau faceau Dragobetele (Ziua Indragostitilor, Cap de primavara, Logodnicul Pasarilor). Probabil ca luna februarie era considerata luna de primavara, iar ziua de 24 era inceputul anului agricol (uneori ziua iesirii ursului din barlog). Este momentul in care natura se trezeste, pasarile isi cauta cuiburi, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea.
Cine este Dragobetele?
Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un "nas cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi.
Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc "pasare" insemnand chiar "mesaj al cerului".
Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii...
Ce traditii sunt de Dragobete?
Inainte de vreme pretutindeni prin sate se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!".
Credinta populara româneasca spune ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli tot anul. Asadar: dimineata, imbracati in cele mai bune haine, tinerii se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase(folosite pentru descantece de dragoste), daca vremea era urata se adunau la unii dintre ei acasa si se tineau de jocuri si de povesti.
De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii faceau fratii de sange.
In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor") si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie.
La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor. Sarutul era logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau inaintea logodnelor adevarate.
Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu, danseaza, canta, se simte bine fiindca se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului.
Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa fie dragastoase tot anul si mai aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la Dragobete. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.
Pentru toti, sarbatoarea dragostei era socotita una de bun augur pentru treburile marunte, nu si pentru cele mari. Deoarece se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat decat ceilalti, in ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase, doar isi faceau curatenie prin case. Cele care lucrau erau fetele indraznete care chiar isi doreau sa fie "pedepsite" de Dragobete. Chiar daca mai "pedepsea" femeile, se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor, tinerilor in general, putand fi socotit un veritabil Cupidon romanesc.
little light- Mesaje : 6950
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 45
Localizare : Bucuresti
Re: Traditii romanesti
Scris de ABBA Lun 15 Feb 2010, 5:51 pm
E trist cum se incearca resuscitarea acestei traditii , prin mass media , in special. Nu asa va reveni ea in constiinta noastra...poate o vom folosi tot ca pe un prilej de sarbatoare, dar spiritul ei nu stiu daca il vom recastiga.
ABBA- Mesaje : 3644
Data de inscriere : 01/01/2010
Re: Traditii romanesti
Scris de little light Lun 15 Feb 2010, 5:54 pm
Bineinteles ca nu pentru ca nu va reusi sa castige amploarea luata de celebrarea Sf.Valentin,care a fost si este mult mai mediatizata.Dragobetele ramane undeva,in umbra...
little light- Mesaje : 6950
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 45
Localizare : Bucuresti
Re: Traditii romanesti
Scris de little light Vin 26 Feb 2010, 5:22 pm
CUM A APARUT MARTISORUL?
Ei bine...iata povestea martisorului... Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pâna când zmeul a fost doborât. Slabit de puteri si ranit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sângele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe când acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pâna si ultima picatura de sânge se scurse în zapada imaculata. Muri. De atunci tinerii împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] CARE SUNT ORIGINILE MARTISORULUI?
La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] PRIMUL MARTISOR
Poate o sa radeti...dar legenda martisorului spune ca: Umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca Baba Dochia a gasit o para, i-a facut o "borta" si a legat-o cu un fir de ata, asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul.
Ei bine...iata povestea martisorului... Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pâna când zmeul a fost doborât. Slabit de puteri si ranit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sângele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe când acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pâna si ultima picatura de sânge se scurse în zapada imaculata. Muri. De atunci tinerii împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] CARE SUNT ORIGINILE MARTISORULUI?
La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] PRIMUL MARTISOR
Poate o sa radeti...dar legenda martisorului spune ca: Umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca Baba Dochia a gasit o para, i-a facut o "borta" si a legat-o cu un fir de ata, asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul.
little light- Mesaje : 6950
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 45
Localizare : Bucuresti
Re: Traditii romanesti
Scris de little light Mar 30 Mar 2010, 6:09 am
Pastele sarbatoarea crestina a Invierii
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.
Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa "noua" va avea noroc toata viata.
Apa prezinta un rol important si duminica. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa. Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos...
Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara.
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.
Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa "noua" va avea noroc toata viata.
Apa prezinta un rol important si duminica. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa. Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos...
Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara.
little light- Mesaje : 6950
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 45
Localizare : Bucuresti
Re: Traditii romanesti
Scris de little light Mar 30 Mar 2010, 6:14 am
little light- Mesaje : 6950
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 45
Localizare : Bucuresti
Re: Traditii romanesti
Scris de little light Vin 02 Apr 2010, 5:27 am
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
În Vinerea Mare, ziua în care Hristos a fost răstignit, a murit pe cruce şi a fost apoi îngropat, credincioşii merg la biserică pentru a duce flori, a cânta bocetul Fecioarei Maria şi a trece pe sub Epitaf, pânza pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului.
În Vinerea Mare, ziua în care Hristos a fost răstignit, a murit pe cruce şi a fost apoi îngropat, credincioşii merg la biserică pentru a duce flori, a cânta bocetul Fecioarei Maria şi a trece pe sub Epitaf, pânza pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului.
little light- Mesaje : 6950
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 45
Localizare : Bucuresti
Re: Traditii romanesti
Scris de ABBA Vin 02 Apr 2010, 7:24 am
Azi se rosesc ouale sau nu? Ca ne-am contrazis la scoala!
ABBA- Mesaje : 3644
Data de inscriere : 01/01/2010
Re: Traditii romanesti
Scris de Franz Schneider Vin 02 Apr 2010, 8:10 am
Franz Schneider- Admin
- Mesaje : 9125
Data de inscriere : 01/01/2010
Varsta : 62
Localizare : Pe coclauri ! -
Re: Traditii romanesti
Scris de another Vin 02 Apr 2010, 8:19 am
În Joia mare se roşesc ouăle. Este ziua în care Isus a spalat picioarele ucenicilor săi, au luat împreună Cina cea de taină şi s-au rugat împreună în Grădina Ghetsimani. Tot joi, Iuda la vândut pe Isus.ABBA a scris:Azi se rosesc ouale sau nu? Ca ne-am contrazis la scoala!
another- Mesaje : 5532
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 59
Localizare : Undeva în Valahia!
Re: Traditii romanesti
Scris de ABBA Vin 02 Apr 2010, 10:23 am
Contraargumentul era ca sangele care a inrosit ouale a curs vineri, nu joi, iar in traditia populara, de ejde ani, tot vinerea se vopseau ouale, si e greu sa te pui cu puterea obiceiurilor. Oricum, mie mi se pare prea devreme sa le vopsesc de joi, deci le voi vopsi maine dimineata.Punct!
ABBA- Mesaje : 3644
Data de inscriere : 01/01/2010
Re: Traditii romanesti
Scris de sare.ochi Vin 02 Apr 2010, 10:37 am
si noi la fel..asta era traditia la mine in familie, sambata dup-amiaza
mama se odihnea..iar noi, copiii si tata, ne faceam de cap
mama se odihnea..iar noi, copiii si tata, ne faceam de cap
sare.ochi- Mesaje : 1865
Data de inscriere : 07/02/2010
Varsta : 44
Re: Traditii romanesti
Scris de another Vin 02 Apr 2010, 11:10 am
Din ce zonă eşti?sare.ochi a scris:si noi la fel..asta era traditia la mine in familie, sambata dup-amiaza
mama se odihnea..iar noi, copiii si tata, ne faceam de cap
another- Mesaje : 5532
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 59
Localizare : Undeva în Valahia!
Re: Traditii romanesti
Scris de nicuvar Vin 02 Apr 2010, 12:21 pm
Nici noi nu le-am vopsit joi. Le vopsim acum. Adica Doina le vopseste. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Doar ca ei ii ia mai mult timp. Trebuie sa fie deosebite. Cred ca le picteaza, ou cu ou. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Cu greu am reusit sa ii smulg pronosticurile pentru etapa de azi.
Doar ca ei ii ia mai mult timp. Trebuie sa fie deosebite. Cred ca le picteaza, ou cu ou. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Cu greu am reusit sa ii smulg pronosticurile pentru etapa de azi.
nicuvar- Mesaje : 1183
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 68
Localizare : Timisoara -
Re: Traditii romanesti
Scris de another Vin 02 Apr 2010, 12:30 pm
Soţia mea le-a înroşit de ieri.
Oricum, nu prea are chef. Eu am fost plecat la Bucureşti cu fiu-meu şi am trecut la întoarcere pe la ţară, la socrii mei şi i-am spus lu' socru-meu - tată ei natural - să nu-mi taie miel anul ăsta, pentru că nu vin finii la mine, din cauză de doliu.
La sosirea acasă, şefa de cadre m-a certat că n-am luat un miel de la ţară, că cică ce dacă nu vin finii, ea nu mănâncă ciorbă de miel şi drob?!
O să mă duc în seara asta să-i aduc şi miel...
Oricum, nu prea are chef. Eu am fost plecat la Bucureşti cu fiu-meu şi am trecut la întoarcere pe la ţară, la socrii mei şi i-am spus lu' socru-meu - tată ei natural - să nu-mi taie miel anul ăsta, pentru că nu vin finii la mine, din cauză de doliu.
La sosirea acasă, şefa de cadre m-a certat că n-am luat un miel de la ţară, că cică ce dacă nu vin finii, ea nu mănâncă ciorbă de miel şi drob?!
O să mă duc în seara asta să-i aduc şi miel...
another- Mesaje : 5532
Data de inscriere : 02/01/2010
Varsta : 59
Localizare : Undeva în Valahia!
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|